Dorina Grad

Portret de artist – Radio Folclor

Există interpreți care rămân în memoria publicului printr-un cântec, printr-o apariție scenică sau printr-un repertoriu care trece dincolo de timpul în care au trăit. Iar atunci când un glas se stinge, cântecele sale continuă să spună povestea omului care le-a dat viață. Așa se întâmplă și în cazul Dorinei Grad, interpreta care a purtat cântecul popular din zona Someșului pe scenele țării și peste hotare, devenind una dintre vocile apreciate ale Ansamblului Artistic Profesionist „Mureșul” din Târgu Mureș.

De la Beclean și Dej la scena profesionistă

Dorina Grad s-a născut la Beclean, în județul Bistrița-Năsăud pe 12 august 196, și a crescut la Dej, în județul Cluj. Aici și-a petrecut anii copilăriei și ai formării, apropiindu-se de cântecul popular și de tradițiile nordului transilvan. Încă de la început, muzica a reprezentat pentru ea mai mult decât o pasiune. A fost un drum pe care l-a urmat cu perseverență, muncă și dorința de a transmite publicului emoția cântecului autentic. Cariera artistică și-a început-o la Ansamblul de amatori „Someșana”, al Casei Municipale de Cultură din Dej, unde a activat atât ca solistă vocală, cât și ca dansatoare. Această experiență i-a oferit contactul direct cu scena, cu spectacolele folclorice și cu rigorile unei activități artistice construite prin exercițiu și participare constantă. Un rol important în primii săi pași l-a avut profesorul Tiberiu Morariu, care a sprijinit-o în dezvoltarea vocației muzicale. Într-un domeniu în care talentul trebuie susținut prin studiu, îndrumarea și încurajarea celor care recunosc potențialul unui tânăr interpret pot deveni decisive.

Primele afirmări și întâlnirea cu publicul

Dorina Grad a participat la numeroase festivaluri și concursuri de folclor, între care cele organizate la Caracal, Slatina, Amara, Sibiu și Reghin. Un rezultat important al parcursului său a fost obținerea Premiului al II-lea și a titlului de laureat la Festivalul „Maria Tănase”, organizat la Craiova. Aceste participări au contribuit la afirmarea sa în lumea folclorului și i-au oferit ocazia de a se întâlni cu interpreți, specialiști și publicuri din diferite regiuni ale țării. Primele înregistrări le-a realizat la Radio Târgu Mureș, apoi la Radio București. În 1993, a obținut nota maximă în cadrul emisiunii „Topul Tinerilor Interpreți”, potrivit informațiilor biografice publicate despre artistă. Înregistrările radio au avut un rol esențial în răspândirea repertoriului său. Prin intermediul lor, cântecele au putut ajunge la ascultători care nu aveau întotdeauna posibilitatea de a participa la spectacolele ansamblului.

Din 1990, solistă a Ansamblului Artistic Profesionist „Mureșul”

Un moment fundamental în cariera Dorinei Grad a fost anul 1990, când a devenit solistă profesionistă a Ansamblului Artistic „Mureșul” din Târgu Mureș. Alegerea de a se alătura ansamblului a însemnat intrarea într-un colectiv artistic profesionist și începutul unei perioade de activitate scenică intensă. Spectacolele, înregistrările și turneele au transformat această etapă într-un capitol definitoriu al vieții sale. Venită din zona Dejului și a Someșului, artista nu și-a abandonat identitatea muzicală pentru a se adapta locului în care lucra. În interviul publicat în 2010 pe blogul jurnalistului Mihai Teodor Nașca, Dorina Grad mărturisea că nu și-a modificat repertoriul pentru publicul din Târgu Mureș, deoarece continua să cânte folclor din zona Someșului. Această mărturisire este importantă pentru înțelegerea personalității sale artistice. Ea arată atașamentul față de locul de origine și convingerea că repertoriul unei interprete trebuie să păstreze autenticitatea zonei pe care o reprezintă. În același interviu, artista vorbea despre seriozitate, muncă și responsabilitatea pe care o presupune statutul de persoană publică. Considera că succesul nu se măsoară numai prin numărul aparițiilor la televiziune, ci prin capacitatea interpretului de a transmite un mesaj și de a ajunge la sufletul publicului.

Cântecul din zona Someșului – identitate și memorie

Repertoriul Dorinei Grad a rămas legat de cântecul popular transilvan, în special de melodiile specifice zonei Someșului. Prin interpretările sale, artista a contribuit la păstrarea și promovarea unui fond muzical regional în care se regăsesc dorul, dragostea, experiențele vieții de familie și sensibilitatea oamenilor de la țară. Doinele și romanțele ocupau un loc special în preferințele sale. În interviul din 2010, vorbea despre dragostea pentru cântecele de suflet și despre bucuria de a cânta sincer, fără a încerca să ofere publicului o imagine artificială. Dincolo de spectacolele de pe marile scene, importanța unei asemenea activități se vede și în continuitatea repertoriului. Un cântec regional interpretat și înregistrat poate deveni, peste ani, un document sonor despre felul în care o comunitate și-a exprimat emoțiile, și-a păstrat graiul și și-a transmis valorile. Dorina Grad a înregistrat numeroase cântece în studiouri radio și la case de producție muzicală. Aceste înregistrări constituie astăzi o parte importantă a moștenirii sale artistice.

Turnee și întâlniri cu publicul din țară și din străinătate

Alături de Ansamblul „Mureșul”, Dorina Grad a participat la numeroase turnee și spectacole, atât în România, cât și în afara țării. Printre destinațiile menționate în relatările biografice se numără Ucraina, Turcia, Ungaria, Italia și Franța. Aceste deplasări au oferit ansamblului posibilitatea de a prezenta publicului diversitatea culturii tradiționale românești. Pentru o interpretă de folclor, asemenea turnee înseamnă nu doar apariții scenice, ci și întâlniri cu oameni care descoperă, uneori pentru prima dată, cântecul și costumul popular românesc. În acest context, Dorina Grad a devenit o reprezentantă a repertoriului transilvan în cadrul unui ansamblu profesionist cu activitate națională și internațională.

Un om al discreției și al muncii

Interviul realizat în 2010 ne oferă și o perspectivă asupra omului din spatele artistei. Dorina Grad vorbea cu sinceritate despre dificultățile profesiei, despre importanța sprijinului financiar și a promovării și despre dorința firească a unui interpret de a fi cunoscut de un public cât mai larg. Nu își ascundea nemulțumirile, dar nici nu considera că aparițiile numeroase sunt suficiente pentru a garanta valoarea artistică. Pentru ea, esențial era ca interpretul să cânte din suflet și să nu își dezamăgească publicul. Avea și o latură sensibilă, legată de dragostea pentru copii. Mărturisea că, dacă nu ar fi ales cariera muzicală, și-ar fi dorit să devină educatoare sau învățătoare. Era o mărturisire care dezvăluia o altă dimensiune a personalității sale: apropierea de lumea copilăriei și dorința de a oferi afecțiune și sprijin celor tineri. În plan artistic, această sensibilitate se regăsea în preferința pentru doine, romanțe și melodii încărcate de emoție.

Ultimul rămas-bun și memoria cântecului

Dorina Grad s-a stins din viață la 7 martie 2024, la vârsta de 62 de ani. Dispariția sa a fost deplânsă de colegi, admiratori și de comunitatea folclorică din Dej și Târgu Mureș. În martie 2025, la Târgu Mureș a fost organizată o slujbă de pomenire la un an de la moartea artistei. Cu acel prilej, reprezentanții Ansamblului Artistic Profesionist „Mureșul” au evocat contribuția sa la promovarea cântecului popular românesc și repertoriul transilvan pe care l-a lăsat în urmă. Astfel de momente arată că memoria unui artist nu se păstrează numai prin evocări și ceremonii. Ea continuă să existe prin înregistrările care se ascultă, prin cântecele transmise mai departe și prin oamenii care își amintesc emoția unei interpretări. Dorina Grad a rămas legată de două locuri importante ale biografiei sale: Dej, orașul în care a crescut și a făcut primii pași artistici, și Târgu Mureș, locul în care și-a desfășurat cea mai mare parte a carierei profesioniste, în cadrul Ansamblului „Mureșul”. Povestea ei ne amintește că folclorul nu este doar un spectacol, ci o formă de memorie colectivă. Fiecare interpret care își respectă repertoriul și își păstrează legătura cu locul de origine contribuie la transmiterea unei moșteniri culturale.

Dumnezeu să o odihnească în pace, iar cântecul său să rămână viu în inimile iubitorilor de muzică populară românească.