Să ne aducem aminte de Petre Săbădeanu
Petre Săbădeanu s-a născut la 2 noiembrie 1933, în Sântana de Mureș, județul Mureș, într-un ținut în care tradițiile și cântecul popular făceau parte din viața comunității. Potrivit biografiei publicate de portalul Folclor Românesc, dragostea pentru muzică a moștenit-o de la mama sa, care știa să cânte. Înzestrat cu o voce frumoasă, puternică și clară, tânărul Petre a atras atenția celor din jur. Părinții își imaginau pentru el un alt drum, poate în cariera militară ori în preoție, iar profesorii l-au îndemnat să urmeze Conservatorul. El a ales însă Facultatea de Agronomie din București, fără să renunțe la cântecul care îl însoțea încă din tinerețe.
Debutul și afirmarea artistică
Anii studenției au devenit începutul unei cariere muzicale remarcabile. În 1954 s-a afirmat alături de Ansamblul de cântece și dansuri al studenților din București, iar participările sale la festivalurile studențești din perioada 1956–1960 i-au adus premii importante și titlul de laureat. A fost începutul unui drum care avea să se întindă pe mai bine de cinci decenii.
În 1959 a realizat primele înregistrări la Radiodifuziunea Română, alături de Orchestra de muzică populară a Radioului, iar în 1962 a ajuns și în arhiva Televiziunii Române. Vocea sa a intrat astfel în circuitul național al muzicii populare, iar cântecele sale au început să fie cunoscute dincolo de spațiul mureșean. Petre Săbădeanu nu a rămas doar un interpret al cântecului local, ci a devenit unul dintre reprezentanții folclorului ardelenesc pe scenele românești și internaționale.
Un repertoriu care păstrează sufletul Ardealului
De-a lungul carierei, Petre Săbădeanu a înregistrat peste o sută de piese la Radio, iar discografia sa a cuprins 14 discuri, 10 casete și 4 compact-discuri realizate cu Electrecord, potrivit surselor biografice consultate. Repertoriul său a fost bogat și variat: doine, învârtite, purtate, hațegane, cântece de nuntă, cântece de cătănie, cântece de petrecere și romanțe.
Între titlurile care îi poartă amprenta artistică se numără „Mureș, apă curgătoare”, „Câte fete ardelene”, „Când mă prind cu mândra-n joc”, „Omule cu calul sur”, „Mândra mea floare aleasă” și „Pe Valea Mureșului”. În aceste cântece se regăsesc dorul, dragostea, bucuria jocului și legătura omului cu locurile natale. Unele romanțe din repertoriul său au fost interpretate pe versuri de Octavian Goga, poet apropiat de sensibilitatea și aspirațiile românilor ardeleni.
Importanța sa nu a constat numai în frumusețea glasului, ci și în capacitatea de a reprezenta o zonă folclorică distinctă, cu particularitățile ei melodice și interpretative. Prin repertoriul său, Valea Mureșului a căpătat o voce recognoscibilă, iar cântecele sale au devenit mărturii sonore ale unei lumi tradiționale.
Colaborări cu mari ansambluri și orchestre
Petre Săbădeanu a colaborat cu numeroase ansambluri și orchestre reprezentative pentru muzica populară românească: „Perinița”, „Ciocârlia”, „Rapsodia Română”, „Ciprian Porumbescu” din Suceava, „Mureșul” din Târgu Mureș, „Transilvania” din Baia Mare, „Cindrelul” din Sibiu și „Rapsozii Botoșanilor”. A cântat, de asemenea, alături de Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu” și de orchestre ale filarmonicilor din Arad și Cluj-Napoca.
Aceste colaborări au arătat că muzica sa putea dialoga cu stiluri orchestrale și tradiții regionale diverse, fără să-și piardă identitatea ardelenească. Interpretul a rămas fidel cântecului de acasă, chiar și atunci când acesta răsuna pe scene prestigioase.
Cântecul românesc, purtat dincolo de granițe
Activitatea sa artistică a depășit cu mult hotarele țării. Petre Săbădeanu a participat la festivaluri și concursuri internaționale, fiind laureat la manifestări desfășurate la Helsinki, Lille, Atena, Dijon și Belgrad, între altele. Turneele sale l-au purtat în numeroase țări din Europa, Asia, Africa, America și Australia, contribuind la promovarea muzicii și portului popular românesc în fața publicului internațional.
Un moment deosebit este consemnat în biografia sa în legătură cu anul 1964, când, la Atena, a interpretat în limba greacă un cântec de Mikis Theodorakis și a fost aplaudat la scenă deschisă. Episodul ilustrează puterea muzicii de a trece dincolo de barierele limbii: un interpret român, purtând cu sine sensibilitatea Ardealului, a putut întâlni publicul grec printr-un cântec în limba acestuia.
Pentru activitatea sa a primit și distincții internaționale. În 1973, sursele biografice consemnează o diplomă de onoare la Montrejeau și o emblemă de onoare a orașului Brains. În localitatea natală, Sântana de Mureș, a fost declarat cetățean de onoare, o recunoaștere a legăturii sale cu comunitatea din care provenea.
O a doua vocație: cercetarea științifică
În paralel cu muzica, Petre Săbădeanu a urmat un parcurs profesional deosebit în domeniul agronomiei și economiei agricole. A absolvit Facultatea de Agronomie din București, a lucrat ca inginer agronom la Stâlpu, în județul Buzău, apoi a activat o perioadă în presa tehnico-științifică și s-a transferat la Institutul de Economie Agrară. A obținut titlul de doctor în economie și a devenit profesor doctor inginer.
A fost membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și președinte al Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România. Activitatea sa scrisă a fost impresionantă: aproximativ 20 de cărți, 300 de articole de specialitate și peste 500 de referate susținute la simpozioane și sesiuni științifice din țară și din străinătate. Lucrările sale au abordat teme precum eficiența economică a producției agricole, economia bazei furajere și organizarea fermelor specializate.
Această dimensiune a personalității sale merită cunoscută la fel de mult ca aceea de interpret. Petre Săbădeanu nu a fost un artist care a cântat doar în timpul liber, ci un profesionist care și-a construit o carieră solidă în cercetare, fără să abandoneze niciodată muzica. Într-o evocare publicată de Radio România Constanța, el este citat printr-o idee definitorie: între știință și cântec există asemănări, pentru că amândouă cer rigoare și pasiune.
Omul din spatele interpretului
Dincolo de diplome, înregistrări și distincții, biografiile publicate despre Petre Săbădeanu amintesc și de legătura sa afectivă cu locurile natale. Deși și-a desfășurat activitatea profesională și artistică la București, a rămas legat sufletește de Mureș și de oamenii de acasă. Această legătură poate fi regăsită chiar în repertoriul său, în care râul devine martor al dorului și interlocutor al omului plecat departe.
Versurile cântecului „Mureș, apă curgătoare” surprind tocmai această relație dintre om, loc și amintire. Mureșul nu este doar un reper geografic, ci un simbol al continuității și al întoarcerii sufletești către rădăcini. Prin astfel de cântece, Petre Săbădeanu a exprimat o sensibilitate specifică Ardealului, în care dorul de casă se împletește cu demnitatea și discreția.
Moștenirea și memoria sa
Petre Săbădeanu s-a stins din viață la București, la 12 mai 2008. A lăsat în urmă o operă muzicală consistentă, o activitate științifică remarcabilă și amintirea unui om care a reușit să unească două vocații într-un singur destin.
În 2016, la Târgu Mureș, a fost organizată prima ediție a Festivalului-concurs de interpretare a cântecului popular „Petre Săbădeanu”, inițiativă menită să-i cinstească memoria și să încurajeze tinerii interpreți să păstreze și să promoveze folclorul autentic. Festivalul care îi poartă numele reprezintă o formă de continuitate: cântecul pe care l-a slujit o viață întreagă este dus mai departe de generații noi.
Petre Săbădeanu rămâne o personalitate aparte a culturii românești. A fost omul care a cercetat economia agriculturii cu spiritul riguros al savantului și a cântat folclorul cu sensibilitatea celui care își poartă satul în suflet. Prin cărțile sale a contribuit la cunoașterea unei realități profesionale; prin cântece a păstrat vie memoria unei lumi. Iar dacă vocea sa nu mai răsună astăzi pe scenă, cântecele și mărturiile despre viața lui continuă să vorbească despre un artist care a făcut cinste Văii Mureșului și folclorului românesc.
