Jocul fecioresc din Transilvania – 40 de ediții de tradiție, măiestrie și identitate românească
Cluj-Napoca găzduiește duminică, 8 noiembrie 2026, cea de-a 40-a ediție a Festivalului „Jocul fecioresc din Transilvania”, o manifestare dedicată jocului tradițional bărbătesc, valorilor culturale transilvănene și celor care duc mai departe moștenirea dansului popular. Evenimentul va începe la ora 15:00, la Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca, iar intrarea este liberă. Ajuns la o ediție aniversară, festivalul reprezintă mai mult decât o întâlnire a formațiilor de dansuri populare. Este o adevărată sărbătoare a patrimoniului cultural, o demonstrație de vitalitate a tradițiilor și un prilej de a înțelege cât de multă istorie, disciplină și expresivitate se ascund în jocul fecioresc.
O manifestare construită în jurul unei valori de patrimoniu
Organizarea ediției din acest an este realizată de Consiliul Județean Cluj, Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” și Asociația Folclorică „Someșul-Napoca”, potrivit afișului manifestării. În spatele acestei continuități se află și activitatea de cercetare, documentare și promovare desfășurată de dr. Zamfir Dejeu, cercetător al folclorului și președinte al Asociației Folclorice „Someșul-Napoca”, personalitate care a contribuit decisiv la afirmarea jocului fecioresc în spațiul cultural românesc. Zamfir Dejeu este cel care a avut viziunea demersului de înscriere a jocului fecioresc în patrimoniul UNESCO. Într-un interviu acordat publicației România Liberă, acesta povestea că ideea proiectului a apărut în perioada în care făcea parte din Comisia de Patrimoniu Imaterial a Ministerului Culturii. Cercetarea, completarea documentației prin observații de teren și elaborarea dosarului au reprezentat un efort de mai mulți ani, realizat împreună cu specialiști precum Ioan Fruntelată și Liviu Pop.
De la festival la patrimoniul UNESCO
Un moment fundamental pentru recunoașterea jocului fecioresc a fost anul 2015, când „Jocul fecioresc din România” a fost înscris pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Această recunoaștere internațională nu reprezintă doar o distincție simbolică. Ea confirmă valoarea unei tradiții transmise din generație în generație și responsabilitatea comunităților de a o păstra vie. Jocul fecioresc este o formă complexă de expresie culturală, în care se împletesc muzica, dansul, spiritul comunitar, competiția și virtuozitatea individuală. În trecut, jocul era strâns legat de ceata feciorilor și de viața satului, fiind întâlnit la sărbători, petreceri și jocuri duminicale. În Transilvania, jocul fecioresc a devenit o adevărată emblemă a identității culturale, păstrând particularitățile fiecărei zone și ale comunităților care l-au transmis.
Patruzeci de ediții și o tradiție care continuă
Festivalul din 2026 nu este un eveniment izolat, ci continuarea unei manifestări cu o istorie îndelungată. În anul 2024, festivalul a ajuns la ediția a 38-a, desfășurată pe Platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca. Au participat formații din mai multe județe ale Transilvaniei, precum și dansatori din Ungaria. Organizatorii au urmărit promovarea jocului tradițional, cu accent pe virtuozitatea și bogăția elementelor coregrafice autentice. În 2025, manifestarea a continuat cu ediția a 39-a, organizată la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Festivalul a fost susținut de Asociația Folclorică „Someșul-Napoca”, Casa de Cultură a Studenților și Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”. În 2024, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat 40.000 de lei pentru organizarea ediției a 38-a, iar în 2025 a fost aprobată suma de 30.000 de lei pentru ediția a 39-a. Ambele hotărâri subliniază promovarea și revitalizarea jocurilor feciorești și bărbătești din România. Astfel, festivalul demonstrează că tradiția nu se păstrează doar prin admirație, ci și prin implicare, susținere instituțională și participarea activă a comunităților.
Ce aduce ediția aniversară din 2026?
Programul anunță, de asemenea, participarea unor instructori, coregrafi și primași care contribuie la transmiterea și păstrarea repertoriului tradițional. Dincolo de numele formațiilor, fiecare participant aduce cu sine o poveste, o comunitate și o manieră particulară de interpretare a dansului. În jocul fecioresc, tehnica, precizia, ritmul și expresivitatea sunt esențiale, iar întâlnirea mai multor școli coregrafice oferă publicului posibilitatea de a descoperi diversitatea unei tradiții comune. Într-o perioadă în care generațiile tinere sunt tot mai atrase de formele moderne de divertisment, manifestările dedicate folclorului au un rol esențial. Ele nu sunt doar spectacole pentru publicul iubitor de tradiție, ci adevărate spații de educație culturală. Aici, copiii și tinerii pot descoperi frumusețea dansului popular, pot înțelege semnificația costumului tradițional și pot învăța că fiecare pas de joc poartă în el o parte din istoria comunității. Jocul fecioresc este, în același timp, o expresie a energiei și a spiritului de competiție. Mișcările spectaculoase, bătăile ritmice, săriturile și combinațiile coregrafice solicită o pregătire fizică deosebită. Tocmai această complexitate îl face atât de impresionant și de valoros. Festivalurile creează legături între generații, între localități și între oamenii care împărtășesc aceeași dragoste pentru tradiție. Ele oferă dansatorilor ocazia de a se întâlni, de a învăța unii de la alții și de a-și prezenta munca în fața publicului. Mai ales în cazul unei tradiții înscrise în patrimoniul UNESCO, păstrarea ei nu trebuie să rămână doar o responsabilitate a cercetătorilor sau a instituțiilor culturale. Este nevoie de comunități implicate, de instructori dedicați, de tineri care învață și de public care înțelege valoarea acestor manifestări.
O invitație la întâlnirea cu tradiția
Cea de-a 40-a ediție a Festivalului „Jocul fecioresc din Transilvania” este o invitație adresată tuturor celor care iubesc folclorul, dansul tradițional și cultura românească. Duminică, 8 noiembrie, la Cluj-Napoca, tradiția va prinde din nou viață prin pașii dansatorilor, prin ritmul muzicii și prin energia celor care au ales să ducă mai departe moștenirea satului transilvănean. Patruzeci de ediții înseamnă patruzeci de întâlniri cu frumusețea jocului, cu munca oamenilor care îl păstrează și cu bucuria de a-l transmite mai departe. Pentru că tradiția nu trăiește doar în arhive și în amintiri. Ea trăiește atunci când este jucată, învățată, iubită și dăruită generațiilor care vin.
