Vorba moldoveanului - Din graiul Moldovei și Bucovinei, în inima cântecului popular

Moldova și Bucovina au un grai în care fiecare cuvânt pare să poarte cu el o poveste. Unele ne duc în gospodăria bunicilor, altele ne amintesc de ulițele satului, de mesele îmbelșugate și de lumea cântecului popular, în care vorba simplă capătă farmec și muzicalitate.

În rubrica „Vorba moldoveanului”, ne oprim asupra unor regionalisme care dau culoare graiului și ne ajută să înțelegem mai bine bogăția limbii române.

1. Harbuz

În Moldova, harbuzul este pepenele verde, fructul verii și al răgazului de după muncile câmpului. Cuvântul ne duce cu gândul la zilele călduroase, la grădina satului și la bucuriile simple ale copilăriei.

2. Barabulă

Barabula este cartoful, iar în Bucovina auzim adesea forma de plural barabule. Un cuvânt cu gust de gospodărie, de mâncare pregătită pe îndelete și de bucătărie țărănească.

3. Păpușoi

Așa îi spune moldoveanul porumbului. Păpușoiul nu este doar o plantă, ci și o imagine a câmpului roditor, a toamnei și a muncii oamenilor. În graiul popular, cuvântul are o sonoritate care parcă ne apropie de sat.

4. Curechi

În Moldova, curechiul este varza. Îl întâlnim și în expresii populare, precum „zeamă de curechi”, iar în Bucovina apare și forma curichi. Este un cuvânt care ne trimite direct la grădina gospodăriei și la bucatele tradiționale.

5. Perjă

Perja este pruna, iar perje este forma de plural întâlnită în graiul moldovenesc. Cuvântul ne amintește de livezile de la marginea satului, de fructele coapte și de cămara pregătită pentru iarnă.

6. Oleacă

Înseamnă puțin, un pic. „Mai stai oleacă” sau „mai pune oleacă” sunt vorbe simple, dar pline de căldură. În ele se simte ritmul molcom al conversației de la țară și ospitalitatea omului care nu se grăbește să-și ia rămas-bun.

7. Pampușcă

În Bucovina, pampușca este gogoașa. Cuvântul are un farmec aparte și ne poartă spre bucătăria de odinioară, unde mirosul aluatului proaspăt și al gogoșilor abia scoase din tigaie aduna familia în jurul mesei.

8. Juflă

Tot în graiul bucovinean, jufla este o turtă. Este un cuvânt mai puțin cunoscut în alte regiuni, dar care păstrează în el amintirea hranei simple, pregătite în gospodăriile de altădată.

9. Șparhat

Un regionalism bucovinean cu influențe germanice, șparhatul este plita cuptorului sau vatra pe care se gătea. Cuvântul ne amintește că graiul Bucovinei s-a îmbogățit de-a lungul timpului prin întâlnirea mai multor culturi și limbi.

10. Țandură

În Bucovina, țandura este o așchie de lemn. Un cuvânt scurt, dar care păstrează imaginea gospodăriei în care lemnul era nelipsit, iar soba și focul făceau parte din viața de fiecare zi.

Graiul, o comoară care nu se pierde

Regionalismele Moldovei și Bucovinei nu sunt simple cuvinte de dicționar. Ele păstrează amintiri, obiceiuri, influențe culturale și felul în care oamenii au înțeles lumea din jurul lor.

În cântecul popular, graiul nu este doar mijloc de exprimare, ci parte din farmecul melodiei. Un cuvânt rostit în felul locului poate trezi dorul de casă, poate aduce în suflet o imagine a satului și poate face ca o melodie să fie recunoscută încă de la primele versuri.

Așadar, să ascultăm cântecele Moldovei și Bucovinei cu urechea atentă și la cuvinte. În ele se ascunde o lume întreagă, iar fiecare regionalism este o mică mărturie a identității noastre.

La Radio Folclor, vorba locului rămâne vie, iar cântecul îi păstrează mereu glasul.