← Înapoi la Știri
Radio Folclor RADIO FOLCLOR
Vorba maramureșeanului - De la hore, a hori la horincă
Radio

Vorba maramureșeanului - De la hore, a hori la horincă

📅 18.11.2026 ✍️ Mihai Teodor Nasca 👁️ 10 vizualizări

Maramureșul nu se recunoaște doar după porțile sale sculptate, după straiele de sărbătoare, după cetera care răsună peste dealuri sau după jocurile feciorilor și ale fetelor. Maramureșul se recunoaște și după vorbă! Un grai cu sonorități aparte, cu expresii vechi, cu regionalisme păstrate din generație în generație și cu o bogăție de cuvinte care dau cântecului popular o identitate inconfundabilă.

În cântecele maramureșene, cuvintele nu sunt simple mijloace de comunicare. Ele poartă dorul, dragostea, jalea, umorul și înțelepciunea oamenilor. Unele au rămas vii în vorbirea de zi cu zi, altele se păstrează mai ales în cântecele bătrânești și în poveștile satului. Astăzi deschidem dicționarul graiului maramureșean și descoperim câteva cuvinte care ne ajută să înțelegem mai bine această lume.

1. HORE – HOREȘTI

Poate cel mai interesant cuvânt al graiului maramureșean! Aici, „horea” nu înseamnă neapărat dansul în cerc, ci cântecul popular, doina sau balada. „A hori” înseamnă a cânta, a interpreta o melodie populară. Maramureșenii spun „fac hori”, „trag o hore” sau „mă horește dorul”. O particularitate lingvistică deosebită este că, în graiul tradițional al zonei, verbul „a cânta” poate însemna și a boci, a plânge pe cineva plecat din această lume.

2. DÂRLAI

Un cuvânt cu parfum de cântec vechi! Dârlaiul este o melodie, un cântec de dragoste sau de dor, o formă de exprimare muzicală întâlnită în repertoriul tradițional maramureșean. Dicționarele consemnează termenul ca regionalism specific zonei. Este unul dintre acele cuvinte care merită salvate, pentru că ne amintește de vremea în care cântecul se transmitea din om în om.

3. CETERA

Când auzi cetera, știi că ești în Maramureș! Este denumirea regională a viorii, instrumentul care conduce jocul și dă viață horelor. Ceterășul este muzicantul care cântă la cetera, iar sunetul ei, adesea însoțit de zongoră și dobă, reprezintă una dintre cele mai recognoscibile expresii ale muzicii tradiționale maramureșene.

4. COCON

În Maramureș, cocon înseamnă copil, prunc sau băiat tânăr. Cuvântul are o sonoritate blândă și apare frecvent în vorbirea tradițională. În cântecele de dragoste și în cele despre viața satului, coconul poate fi feciorul aflat la vârsta iubirii, a jocului și a însurătorii.

5. BOREASĂ

Un regionalism vechi și foarte interesant, care înseamnă nevastă, femeie măritată. Este un cuvânt care păstrează ceva din limbajul gospodăriilor de altădată, din lumea familiei și a satului tradițional. Îl întâlnim în documentarea dialectală a Maramureșului, chiar dacă astăzi nu mai este la fel de răspândit în toate localitățile.

6. HORINCĂ

Aici intrăm într-o altă dimensiune a vieții maramureșene: ospitalitatea și petrecerea! Horinca este băutura tradițională obținută prin distilare, de regulă din fructe sau cereale. În funcție de localitate, poate apărea și forma „horilcă”. Nu este doar un cuvânt, ci o parte din cultura ospețelor, a nunților și a întâlnirilor dintre oameni. În cântecele de petrecere, horinca devine adesea motiv de voie bună, dar și prilej de ironie și înțelepciune populară.

7. HORDĂU

Hordăul este un butoi sau un ciubăr, un vas mare din lemn, folosit în gospodărie. Este unul dintre cuvintele care ne trimit direct la universul casnic de odinioară, când multe dintre obiectele necesare vieții erau făcute de meșterii satului. Termenul apare și în texte folclorice consemnate de cercetători.

8. HORGÓȘ

Un cuvânt interesant din vocabularul jocului tradițional! Horgoșul era omul care organiza jocul țărănesc, îi chema pe oameni la joc și se ocupa de chemarea ceterașilor. Într-o vreme în care jocul satului avea reguli și rânduieli bine stabilite, horgoșul avea un rol important în organizarea petrecerii. Era, într-un fel, omul care punea satul în mișcare.

9. ZGĂRDAN

Zgărdanul este o podoabă tradițională realizată din mărgele policrome, țesute sau împletite, purtată la gât de femei sau prinsă la pălăria bărbaților. Este un element al portului popular și o mărturie a măiestriei femeilor care lucrau podoabele și ornamentele tradiționale. În lumea cântecelor de dragoste, astfel de podoabe sunt legate de frumusețea fetelor și de mândria portului popular.

10. TRĂGĂNAȘ

Un cuvânt care parcă are muzica în el! Trăgănașul este un cântec tărăgănat, cu desfășurare melodică lentă, în care interpretul își lasă glasul să spună povestea. Se potrivește cântecelor de dor și de jale, acolo unde nu graba, ci emoția dă măsura interpretării.

11. LUȘTI

Un verb cu o semnificație gospodărească foarte precisă: a desprinde boabele de porumb de pe cocean. Este un cuvânt care ne duce în șura și în gospodăria țărănească, la muncile de toamnă și la pregătirea proviziilor pentru iarnă. Chiar dacă nu este un termen întâlnit în mod obișnuit în versurile de dragoste, face parte din vocabularul care dă autenticitate lumii rurale maramureșene.

12. ȚURA

Un regionalism deosebit, consemnat în dicționarele zonei ca termen folosit în refrene, chiuituri și cântece. Este un exemplu foarte frumos despre cum și sunetele, exclamațiile și formulele de joc pot deveni parte din vocabularul folcloric. În cântecul tradițional, asemenea formule nu sunt simple adaosuri, ci contribuie la ritm, la atmosferă și la comunicarea dintre interpreți și cei care joacă. Maramureșul este una dintre regiunile în care graiul și cântecul s-au păstrat într-o legătură foarte strânsă. Aici, o horă poate fi un cântec, a hori înseamnă a cânta, iar o ceteră poate spune prin sunetele sale ceea ce uneori cuvintele nu reușesc să exprime.

Bogăția regionalismelor maramureșene nu trebuie privită ca o simplă curiozitate lingvistică. Fiecare cuvânt păstrează o fărâmă din istoria locului, din ocupațiile oamenilor, din portul, obiceiurile și sentimentele lor. Iar cântecul popular este unul dintre cele mai frumoase locuri în care această comoară poate fi descoperită și transmisă mai departe.

Așa că, atunci când mai auzim o horă maramureșeană, să ne amintim că acolo nu se cântă doar o melodie. Acolo se vorbește o limbă a dorului, cu accente și cuvinte pe care numai Maramureșul știe să le așeze atât de frumos în cântec.

Radio Folclor – Vorba maramureșeanului. Descoperim cuvintele, înțelegem cântecul și păstrăm vie limba satului românesc.

⭐ Rating:
★ ★ ★ ★ ★
Fii primul care votează!

💌 Trimite o dedicație

0 / 200

🎵 Cere o piesă