← Înapoi la Știri
Radio Folclor RADIO FOLCLOR
Să ne aducem aminte de Tita Bărbulescu - doamna cântecului argeșean
Artiști

Să ne aducem aminte de Tita Bărbulescu - doamna cântecului argeșean

📅 15.11.2026 ✍️ Mihai Teodor Nasca 👁️ 9 vizualizări

Tita Bărbulescu s-a născut la 15 februarie 1936, în Topoloveni, județul Argeș, într-o familie numeroasă și modestă. Muzica a făcut parte din universul copilăriei sale, tatăl fiind un cunoscut lăutar al zonei. În unele relatări biografice, numele acestuia apare diferit, însă sursele sunt de acord asupra rolului important pe care l-a avut în apropierea fiicei sale de cântecul tradițional. Nu a fost nevoie de mult timp pentru ca talentul copilei să fie remarcat. La numai 14 ani, Tita a intrat în Corul Căminului Cultural Topoloveni–Călinești, alături de care a participat la Concursul căminelor culturale pe țară. A obținut locul întâi ca solistă vocală, o reușită care i-a confirmat talentul și a deschis drumul către pregătirea muzicală. A urmat cursurile de canto ale Școlii Populare de Artă din București, unde a studiat cu profesorii Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. A înțeles astfel că talentul primit trebuie cultivat prin muncă, exercițiu și disciplină, iar întâlnirea cu profesori și muzicieni cu experiență avea să-i modeleze stilul interpretativ.

„Doina Argeșului” – începutul unei cariere de excepție

Un moment hotărâtor s-a petrecut în 1955, când tânăra interpretă a solicitat angajarea la Orchestra populară „Doina Argeșului” din Pitești. Documentul, datat 29 noiembrie 1955, a fost readus în atenția publicului de cercetătorul Sorin Mazilescu și de presa argeșeană. Avea doar 19 ani, dar era deja hotărâtă să-și construiască un drum profesional în muzică.În cadrul orchestrei, Tita Bărbulescu și-a dezvoltat repertoriul și a intrat în contact cu lumea lăutărească autentică a Argeșului. A cules cântece de la muzicanții bătrâni, a păstrat melodii transmise pe cale orală și a adus în interpretările sale specificul locului. Această muncă de recuperare și valorificare a repertoriului tradițional reprezintă una dintre contribuțiile sale importante, dincolo de succesul scenic. Primele înregistrări la Radiodifuziunea Română au făcut ca vocea sa să ajungă la un public mult mai larg. Melodii precum „Sus la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale” și „Argeșene, argeșene” au devenit repere ale repertoriului său și au rămas legate de identitatea muzicală a Argeșului.

Întâlnirea cu marii artiști ai României

Cariera Titei Bărbulescu s-a desfășurat într-o perioadă în care radioul, orchestrele profesioniste și spectacolele itinerante aveau un rol esențial în răspândirea cântecului popular. Artista a avut ocazia să cânte alături de nume importante ale muzicii românești, precum Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Ion Dolănescu și Maria Ciobanu. Colaborarea cu Maria Tănase a reprezentat un episod aparte al carierei sale. Cele două au participat inclusiv la un turneu în Bulgaria, experiență care a apropiat-o pe tânăra interpretă de marile scene și de publicul din afara țării. De-a lungul anilor, Tita Bărbulescu a lucrat cu dirijori de prestigiu, între care Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea. Înregistrările realizate alături de orchestrele radiofonice au contribuit la consolidarea unui repertoriu care a circulat mult dincolo de granițele județului natal. În perioada 1960–1962, artista s-a stabilit la București, unde a fost angajată a Teatrului „Ion Vasilescu”. Ulterior, a colaborat cu orchestrele „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. Aceste etape i-au oferit posibilitatea să-și diversifice repertoriul și să se întâlnească cu publicuri din diferite regiuni ale țării. A susținut numeroase spectacole și turnee în România și în străinătate, între țările menționate în biografiile sale numărându-se Bulgaria, Anglia, Spania, Austria și Turcia. Astfel, cântecul argeșean a ajuns în fața unor ascultători care poate nu cunoșteau până atunci specificul muzical al acestei zone.

Tita Bărbulescu, culegătoare și păstrătoare a folclorului argeșean

Pentru a înțelege locul pe care îl ocupă artista în istoria folclorului, trebuie să privim dincolo de numărul înregistrărilor și de popularitatea cântecelor sale. Un merit important al Titei Bărbulescu a fost interesul pentru repertoriul vechilor lăutari din Argeș și pentru melodiile care riscau să rămână doar în memoria celor care le cântau. Cântece precum „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni” și „Neicuță din Călinești” păstrează în titluri și în expresia muzicală legătura cu locurile și oamenii din care s-a născut acest repertoriu. Într-o perioadă în care radioul și discul deveneau mijloace esențiale de transmitere a muzicii, imprimarea acestor melodii a însemnat mai mult decât popularizarea unei interprete. A însemnat păstrarea unor cântece care puteau fi ascultate și învățate de generațiile următoare. În acest sens, Tita Bărbulescu poate fi privită atât ca interpretă, cât și ca purtătoare a unei memorii muzicale locale. Ea a adus cântecul din lumea lăutarilor în spațiul spectacolului profesionist, fără să-i piardă legătura cu vatra argeșeană.

De la folclor la romanță și cântecul de petrecere

Talentul său nu s-a limitat la cântecul popular propriu-zis. Tita Bărbulescu a abordat cu aceeași naturalețe romanța și muzica de petrecere, genuri care cer alte nuanțe de interpretare și o relație directă cu publicul. În repertoriul său se regăsesc melodii precum „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul” și „La cârciuma de sub tei”. Aceste cântece au pus în valoare o altă latură a artistei: expresivitatea, umorul, melancolia și capacitatea de a transforma o întâmplare de viață într-o poveste muzicală. Dacă folclorul argeșean îi oferea rădăcinile, romanța și cântecul de petrecere îi permiteau să exploreze o gamă mai largă de stări și trăiri. Prin această diversitate, Tita Bărbulescu a ajuns la categorii diferite de public și a demonstrat că muzica tradițională și cea lăutărească pot conviețui într-un repertoriu coerent, atunci când sunt susținute de autenticitate și de experiență.

O discografie impresionantă și cântece care au rămas

Bilanțul activității sale este remarcabil. Potrivit surselor biografice, artista a imprimat peste 300 de cântece la Radio și la casa de discuri Electrecord, a participat la sute de spectacole, recitaluri și festivaluri și a realizat peste 30 de discuri și casete audio. Înregistrările sale reunesc folclor argeșean, romanțe și cântece de voie bună. Ele reprezintă o mărturie a unei cariere îndelungate, dar și un document sonor despre gusturile publicului și despre evoluția muzicii populare românești în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Valoarea unui asemenea repertoriu nu se măsoară doar prin numărul pieselor imprimate. Unele cântece au rămas în memoria colectivă pentru că au fost preluate de alți interpreți, cântate la petreceri și ascultate de oameni care le-au asociat cu momente importante din viața lor. Pentru publicul din Argeș, numele Titei Bărbulescu rămâne legat în mod special de cântecele care pomenesc Muscelul, Piteștiul, Câmpulungul și Topoloveniul. Sunt locuri care, prin muzica ei, au devenit repere ale unei geografii afective.

Recunoașterea unei cariere și legătura cu Topoloveniul

În ciuda unei cariere desfășurate pe scene importante, legătura Titei Bărbulescu cu orașul natal nu s-a pierdut. Topoloveniul a rămas un reper al identității sale, iar comunitatea locală i-a păstrat numele în memoria culturală. Începând din 2015, aici se organizează Festivalul-Concurs Național de Muzică Populară „Tita Bărbulescu”, dedicat interpretării cântecului popular și promovării tinerelor talente. Festivalul este o formă de recunoaștere a contribuției artistei, dar și o modalitate de a-i continua misiunea: transmiterea cântecului către generațiile care vin. Până în 2020, artista a participat la manifestare în recital, rămânând aproape de publicul care o aprecia și de tinerii interpreți care îi duceau mai departe repertoriul. În 2022, presa relata despre organizarea unei noi ediții a festivalului, confirmând că numele său continua să aibă un loc important în viața culturală a Argeșului.

Ultimii ani și moștenirea lăsată cântecului românesc Tita Bărbulescu a continuat să cânte și să fie prezentă în viața artistică până la o vârstă înaintată. În 2016, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Radio România Constanța îi dedica un material aniversar și readucea în atenția ascultătorilor câteva dintre cele mai cunoscute înregistrări ale sale. Artista s-a stins din viață la 4 decembrie 2021, la vârsta de 85 de ani. Plecarea sa a însemnat pierderea unei interprete care traversase mai multe generații și care lăsase în urmă un repertoriu bogat, construit prin talent, muncă și atașament față de tradiție. Ceea ce rămâne este însă mai puternic decât absența. Rămân înregistrările, cântecele care continuă să fie ascultate, amintirea spectacolelor și numele purtat de festivalul din Topoloveni. Rămâne, mai ales, contribuția unei artiste care a înțeles că folclorul nu poate fi păstrat fără cunoașterea oamenilor și a locurilor din care s-a născut.

Tita Bărbulescu – un nume de referință pentru Argeș

Privind astăzi spre întreaga sa activitate, Tita Bărbulescu merită evocată ca una dintre personalitățile importante ale cântecului argeșean și ale muzicii lăutărești românești. A fost o interpretă cu un repertoriu divers, o culegătoare de cântece tradiționale și o artistă care a știut să ducă muzica locului natal spre publicul din întreaga țară. Povestea sa ne amintește că folclorul autentic se păstrează prin oameni care îl ascultă, îl învață, îl imprimă și îl transmit mai departe. În spatele fiecărui cântec se află o comunitate, o istorie și o emoție pe care timpul nu le poate șterge.


Radio Folclor îi aduce Titei Bărbulescu un omagiu pentru întreaga activitate și pentru contribuția sa la păstrarea zestrei muzicale a Argeșului. Glasul ei rămâne o mărturie a unei epoci și o invitație adresată generațiilor de astăzi de a redescoperi cântecul popular, romanța și muzica lăutărească în formele lor autentice.



⭐ Rating:
★ ★ ★ ★ ★
5 (1 voturi)

💌 Trimite o dedicație

0 / 200

🎵 Cere o piesă