Rețete tradiționale - Plăcinte pe lespede

În a mea copilărie

Mâncam la buna Nastasie

Plăcinte dospite cu drojdioară

Și coapte pe lespede afară.

Unse cu silvoiz de prune

Doamne cât erau de bune

Luați rețeta de la mine!

Se pune ½ kilogram de făină albă și o lingură de sare într-o oală nu prea mare. Drojdia, cât o nucă, înmuiată cu o lingură de zahăr și apă călduță se deșartă în oală, peste făină, iar cu lingura de lemn, frumoasa gospodină amestecă circular compoziția, completând cu apă caldă, până rezultă o pastă fină ca o smântână. Acoperim oala cu o merindare și o lăsăm să dospească o oră, să crească mare.

În grădinuță, sub cadru cu patru picioare, făcut anume de moșu, că-i plac plăcintele tare, arde focul, iar pe lespedea încinsă bine și unsă cu slănină sau oloi, depinde dacă-i post la noi, Buna, stând pe-un scăunel, pune câte-un polonic din oală, formând plăcinta rotunjoară. O rumenește pe o parte și pe alta, o pune pe blidul mare și unge lespedea să facă alta. Noi nepoțelele stăm una lângă alta și le sorbeam din ochi până erau gata. Unse cu silvoiz de buna și rulate, erau atât de bune frate, că le mâncam pe săturate.