Mina Pâslaru – „Doinitoarea Bucovinei”

Mina Pâslaru (1952–1995) a fost o interpretă de muzică populară românească, apreciată în mod deosebit pentru interpretarea doinelor și pentru felul în care a adus în fața publicului sensibilitatea cântecului tradițional bucovinean. A rămas în memoria iubitorilor de folclor drept una dintre vocile reprezentative ale Bucovinei, fiind cunoscută și sub numele de „Doinitoarea Bucovinei”.

Copilăria și legătura cu Bucovina

Potrivit studiului „Tradiție și continuitate în interpretarea muzicii populare bucovinene: Maria Surupat și Mina Pâslaru”, publicat în Ghidul iubitorilor de folclor, nr. 5/2015, Mina Pâslaru s-a născut în anul 1952, la Ilva Mare, în județul Bistrița-Năsăud, și a crescut la Sadova, în Bucovina. Acolo a urmat școala primară, continuându-și studiile profesionale și liceale la Câmpulung Moldovenesc. Încă de la o vârstă fragedă a manifestat talent muzical și a început să cânte la diferite ocazii, inclusiv la nunți, înainte de a urca pe scena Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc. Sadova a devenit locul de care s-a legat sufletește și artistic pentru tot restul vieții.

Întâlnirea cu Maria Surupat

Un moment esențial în formarea artistică a Minei Pâslaru a fost întâlnirea cu Maria Surupat, cunoscută pentru măiestria interpretării doinei bucovinene. Mina a învățat de la aceasta cântece vechi, tehnici de interpretare și sensibilitatea specifică stilului doinit. A preluat și a valorificat în propriul repertoriu melodii care păstrau autenticitatea și expresivitatea folclorului local. Această apropiere artistică a contribuit la conturarea stilului său interpretativ, dominat de emoție, profunzime și respect față de tradiție.

Cariera artistică și repertoriul

Mina Pâslaru s-a afirmat ca interpretă de muzică populară și a fost laureată a concursului televizat „Floarea din grădină”. Un rol important în afirmarea sa scenică și în aparițiile din mass-media l-a avut colaborarea cu Ansamblul „Ciprian Porumbescu” și cu dirijorul George Sîrbu, care a realizat numeroase aranjamente orchestrale pentru repertoriul său. A colaborat cu Ansamblul "Ciprian Porumbescu" Suceava, "Cernegura" Piatra Neamț, "Plaiurile Bistriței" , Bacău și "Rapsozii Botoșanilor" din Botoșani. A realizat 6 discuri Electrecord, și este protagonistă în filmele lui Ioan Filip și Vasile Pohoață. S-a inspirat din repertoriul Mariei Surpat.

Printre cântecele și doinele asociate repertoriului său se numără:

„Mîndră floare-i norocu”

„Soarele n-a răsărit”

„Spune-mi, dor, ce ai cu mine”

„Pădure cu frunza-n dungă”

„Tare mi-i dragă lumea”

„Cucule ce cânți în plop”

„Frumos mai cântă mierla”

„Când eram copchilă eu”

Repertoriul său cuprindea și cântece de nuntă, precum și alte creații folclorice tradiționale. Prin felul său de a interpreta, Mina Pâslaru nu transmitea doar melodia și versurile, ci și dorul, tristețea, bucuria și experiența de viață adunate în cântecul popular.

Sfârșitul vieții și memoria sa culturală

Mina Pâslaru a murit prematur, la 17 decembrie 1995, la Buzău, la numai 43 de ani. Dispariția sa a fost resimțită ca o pierdere pentru folclorul bucovinean, iar contemporanii și specialiștii au considerat că ar fi putut deveni una dintre cele mai importante interprete de doină ale regiunii. În anul 2005, osemintele sale au fost reînhumate în cimitirul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Fundu Sadovei, în apropierea locului de veci al Mariei Surupat. Tot atunci, ambele interprete au primit postum titlul de cetățean de onoare al comunei Sadova. Memoria lor este păstrată prin Festivalul-concurs interjudețean de interpretare a cântecului popular „Maria Surpat – Mina Pâslaru”, organizat la Sadova pentru promovarea tinerelor talente și transmiterea repertoriului folcloric autentic către noile generații.

Moștenirea Minei Pâslaru

Mina Pâslaru rămâne o figură reprezentativă a cântecului popular bucovinean. Moștenirea sa nu se rezumă la înregistrări și la cântecele pe care le-a interpretat, ci cuprinde și un mod de a înțelege folclorul: ca expresie a identității unei comunități, ca memorie a oamenilor și ca legătură între generații. Supranumele de „Doinoitoarea Bucovinei” exprimă tocmai această asociere dintre vocea sa și una dintre cele mai sensibile forme ale cântecului tradițional românesc.

Surse bibliografice pentru aprofundare

Irina Zamfira Dănilă, „Tradiție și continuitate în interpretarea muzicii populare bucovinene: Maria Surupat și Mina Pâslaru”, în Ghidul iubitorilor de folclor, nr. 5/2015, pp. 182–187, Centrul Cultural Bucovina, Suceava.

Gheorghe Rusu, articolul „Inspirată și reușită manifestare cultural-artistică”, Crai nou, 26 octombrie 2005, despre festivalul dedicat celor două interprete și reînhumarea Minei Pâslaru.

Centrul Cultural Bucovina, materiale despre Festivalul-concurs „Maria Surpat – Mina Pâslaru” și promovarea folclorului autentic.