Angela Buciu - o viață dedicată cântecului maramureșean
Angela Buciu – una dintre vocile emblematice ale cântecului popular maramureșean – s-a născut la 5 octombrie 1942, în satul Cheud, comuna Năpradea, județul Sălaj, într-o zonă de interferență etnofolclorică între Codru și Chioar. Deși locul nașterii sale aparține administrativ județului Sălaj, destinul său artistic este legat în mod profund de Maramureș, de Baia Mare și, mai ales, de Ansamblul „Maramureșul”, devenit ulterior Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”.
În octombrie 2026, artista a împlinit 84 de ani, iar Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” i-a transmis un mesaj aniversar, numind-o „aceeași voce atât de dragă Maramureșului” și evocând contribuția sa la istoria instituției.
Întâlnirea cu scena
Debutul artistic al Angelei Buciu datează din 1960, când a început activitatea la Ansamblul „Maramureșul” din Baia Mare. Aici avea să se formeze artistic și să-și construiască, pas cu pas, un repertoriu care avea să devină reprezentativ pentru mai multe zone etnofolclorice din nordul țării. Un moment fundamental în cariera sa îl constituie întâlnirea cu radioul.
În 1964 este consemnat debutul său radiofonic, cu cântecul „Mociriță cu trifoi”. Surse din fonoteca și presa Radio România menționează însă prima înregistrare în studioul Radiodifuziunii Române în 1965. Dincolo de această diferență de datare între debutul radio și prima înregistrare de studio, „Mociriță cu trifoi” rămâne cântecul care avea să devină adevărata carte de vizită artistică a Angelei Buciu.
Cântecul, provenit din spațiul etnofolcloric al zonei, a depășit cu mult granițele Maramureșului și a devenit una dintre melodiile asociate cu numele interpretei. Radio România Târgu Mureș îl descria drept un cântec care a păstrat nealterată moștenirea transmisă din generație în generație și care, în timp, a intrat în patrimoniul afectiv al publicului iubitor de folclor.
O voce pentru mai multe vetre folclorice
Angela Buciu nu s-a limitat niciodată la o simplă interpretare scenică. A cercetat, a cules și a valorificat cântece, texte, datini, obiceiuri și elemente de port popular, cu o atenție deosebită acordată Maramureșului și zonelor Codru, Chioar, Oaș și Lăpuș. Culegerile sale au fost valorificate atât în spectacolele Ansamblului Național „Transilvania”, cât și în înregistrările realizate pentru Electrecord și Radio-Televiziunea Română. Această activitate de cercetare și recuperare a repertoriului tradițional explică în mare măsură specificul cântecului său: o interpretare în care vocea nu este desprinsă de lumea care a creat cântecul. Angela Buciu a devenit, astfel, nu doar interpretă, ci și culegătoare și cercetătoare de folclor.
Educație și formare
Parcursul său profesional nu s-a construit exclusiv pe talentul nativ. A absolvit studiile liceale la Baia Mare, în 1966, iar ulterior a urmat Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Baia Mare, pe care a absolvit-o în 1972, și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită în 1981. În paralel cu pregătirea filologică, artista a urmat, timp de patru ani, cursuri intensive de specialitate în cadrul ansamblului, la discipline precum teorie și solfegii, istoria muzicii și canto clasic, pregătire care i-a consolidat tehnica vocală și profesionalismul artistic. Mai târziu, experiența acumulată avea să fie transmisă și generațiilor tinere. Angela Buciu a predat canto și a îndrumat tineri interpreți, preocupându-se de respirație, tehnică vocală, expresivitate și, mai ales, de apropierea acestora de folclorul autentic. Într-un interviu acordat Radio România Constanța, artista vorbea despre necesitatea unui îndrumător pentru tinerii care vor să cânte și despre responsabilitatea de a înțelege ce înseamnă cântecul tradițional.
O carieră discografică impresionantă
De-a lungul carierei, Angela Buciu a realizat 15 discuri Electrecord, precum și numeroase înregistrări pe casete și CD-uri, repertoriul său însumând aproximativ 120 de înregistrări muzicale. A colaborat cu dirijori importanți ai muzicii populare, între care George Vancu, Alexandru Viman, Ovidiu Barteș și Paraschiv Oprea. A fost prezentă în numeroase emisiuni radio și de televiziune și a participat la producții cinematografice și filme folclorice, printre care este menționat filmul „Flori de sânzâiene”, în regia lui Ion Filip. Vocea sa a ajuns și în fonotecile altor instituții europene, inclusiv la Radio Novi Sad.
Cântecul românesc pe marile scene ale lumii
Cariera Angelei Buciu nu s-a oprit la granițele României, Angela Buciu a devenit astfel un bun cultural universal prețios. A susținut mii de spectacole și a efectuat turnee în numeroase țări din Europa, Asia, America de Nord și America Latină. Printre țările în care a ajuns cu cântecul românesc se numără Bulgaria, Polonia, Suedia, Norvegia, Algeria, Turcia, Siria, Iordania, Germania, Olanda, Danemarca, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Anglia, Grecia, Mongolia, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Ungaria, Mexic, Costa Rica, Columbia, Peru, Venezuela, Canada și Statele Unite ale Americii. Biografia artistei consemnează turnee în 29 de state.
Iar „Mociriță cu trifoi” a călătorit împreună cu ea.
Radio România Regional relata că melodia a fost cântată inclusiv în Canada, China și Olanda, devenind, în timp, una dintre piesele prin care publicul străin a făcut cunoștință cu specificul cântecului românesc.
Cărțile unei vieți de artist
Experiența acumulată într-o viață dedicată folclorului a fost așezată și în pagini. În 2002, la Editura Dacia, a apărut volumul „Destin neliniștit”, realizat împreună cu profesorul Augustin Botiș, volum care reconstituie experiențele și parcursul său artistic. În 2007, la Editura Eurotip, a apărut „Lada mea de zestre”, lucrare cu caracter etno-muzicologic dedicată repertoriului personal și universului folcloric pe care Angela Buciu l-a cercetat și l-a purtat pe scenă. Titlul este, de altfel, sugestiv pentru întreaga sa carieră: o ladă de zestre în care nu se află doar cântece, ci și memorie, grai, port, datină și identitate.
Recunoașterea valorii
Pentru activitatea sa artistică și culturală, Angela Buciu a primit numeroase distincții. Printre acestea se numără medalia de bronz la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la Sofia, distincții „Meritul Cultural”, titluri și premii acordate pentru contribuția sa la promovarea folclorului românesc, precum și recunoașterea din partea Academiei Artelor Tradiționale. În anul 2002, Primăria și Consiliul Local Baia Mare i-au acordat titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare, alături de alte mari personalități ale cântecului maramureșean, între care Ștefan Petreuș și Nicolae Sabău. În 2004, prin Decretul nr. 36/2004, Angela Buciu a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Categoria D – Arta Spectacolului, alături de personalități importante ale culturii române. Anterior, prin Decretul nr. 977/2002, îi fusese conferită Crucea națională „Serviciul Credincios”, clasa a III-a, pentru activitatea sa artistică. Una dintre cele mai importante confirmări instituționale ale valorii sale a venit în anul 2025. Prin Hotărârea nr. 55 din 13 martie 2025, Consiliul Județean Maramureș i-a acordat Angelei Buciu titlul de „Cetățean de Onoare al Județului Maramureș”, în calitate de interpretă de muzică populară. Hotărârea a fost adoptată cu 30 de voturi „pentru”. Distincția a venit ca o recunoaștere a unei activități de peste șase decenii dedicate cântecului și promovării valorilor tradiționale maramureșene.
Angela Buciu și Ansamblul „Transilvania”
Legătura cu Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” reprezintă una dintre axele fundamentale ale carierei sale. Acolo a debutat, acolo și-a format o parte esențială a repertoriului și acolo a revenit, de-a lungul timpului, pentru spectacole și colaborări. În 2025, Angela Buciu a participat la o ediție „Tezaur Folcloric” dedicată Ansamblului Folcloric Național „Transilvania”, alături de Sava Negrean Brudașcu, Voichița Nemeș, Măriuca Verdeș și alți interpreți. Iar în octombrie 2026, la împlinirea vârstei de 84 de ani, Ansamblul a omagiat-o ca pe una dintre vocile care fac parte din propria sa istorie.
Un nume care a devenit reper
Angela Buciu aparține unei generații pentru care cântecul popular nu a fost doar spectacol. A fost document, memorie, identitate și responsabilitate. Prin repertoriul său, prin cercetările de teren, prin recuperarea unor cântece și obiceiuri, prin activitatea pedagogică și prin nenumăratele spectacole susținute în România și în lume, artista a contribuit la transformarea cântecului tradițional dintr-o expresie locală într-un veritabil ambasador cultural. De aceea, atunci când rostim astăzi numele Angela Buciu, nu vorbim doar despre o solistă de muzică populară. Vorbim despre o voce a Maramureșului. Despre o artistă care a știut să ducă în lume cântecul de acasă fără să-i piardă graiul, rostul și rădăcina. Iar dintre toate cântecele care îi poartă numele, poate că cel mai potrivit rămâne cel care a însoțit-o încă de la începuturile drumului său artistic:
„Mociriță cu trifoi”.
Un cântec simplu în aparență, dar care, prin vocea Angelei Buciu, a devenit una dintre acele melodii pe care generații întregi le recunosc din primele acorduri.
Angela Buciu – 84 de ani de viață și peste șase decenii în slujba cântecului românesc.
La mulți ani, cu respect și recunoștință, unei artiste care și-a făcut din cântec o adevărată ladă de zestre a neamului românesc.
