Agrometeorologie populară

Încă de la începutul anului, prin calendarul făcut din coji de ceapă știm cât de ploios sau secetos va fi anul. Apoi după cum arată prima zi a lunii știm dacă luna va fi una frumoasă sau nu. Cum e vremea în 9 martie, de Sf. Mucenici, așa este vremea timp de 40 de zile. Sunt doar câteva dintre exemplele pe care o parte a societății nu le trece cu vederea. Și asta nu pentru că ar fi simple fabulații, ci pentru că multe dintre prognoze se adeveresc. Să facem un exercițiu de imaginație și să mergem în urmă cu o mie de ani. Cu siguranță, cunoașterea vremii era un element deloc de neglijat. Dacă acum, cunoașterea prognozei ne permite să știm cum ne organizăm ziua, în urmă cu un mileniu, nu vremea dintr-o zi oarecare conta, ci mai degrabă sezoanele. La curtea faraonilor sau a regilor antici și chiar în vremea Evului Mediu, existau meteorologi sub mantia astrologilor, vrăjitorilor, sfătuitorilor curții, cei care estimau cât de bogată va fi toamna, încă din primele zile ale anului, după diverse semne și simboluri. Așa se face că știința, puțină câtă era, a fost combinată cu tradiția, credințele, miturile profane, asocierile în funcție de repetitivitatea unor evenimente meteo și rezultau ceea ce numim noi azi buletin meteorologic.

E firesc, privind din secolul XXI, ca unele aspecte ce țin de preconizare, prevedere, anticipare mai ales a timpului probabil să fie văzute desuete nu numai de către meteorologi ci și de către o parte dintre noi. Cu toate acestea nu putem neglija faptele!

Meteorologia populară spune că dacă ninge mult sau e ger în luna decembrie, atunci putem spera la o vară umedă și la recolte bune în toamnă. Explicația e una simplă: apă înmagazinată în sol – recoltă bogată. Gerul Bobotezei din 6 ianuarie, presupune o iarnă scurtă și o primăvară care vine devreme. Pe timpul iernii mișcările maselor de aer nu sunt așa de rapide precum cele din primăvară, iar perioadele din iarnă când vremea este caldă, nu pot avea decât un efect negativ asupra germinației și vegetației. Dar nu numai aspectul vremii într-o anumită zi sau sezon sunt indicii ale recoltelor bune sau slabe. Așa se face că, în urmă cu probabil 20 de ani când fluturii și bondarii de porumb erau o normalitate, prezența lor în prima parte a lunii aprilie era o certitudine a recoltei porumbului. În luna mai înflorește salcâmul. Dacă sunt multe flori de salcâm, putem fi siguri că recolta de porumb va fi una bună. Că tot suntem la luna mai, o vorbă românească spune că dacă nu plouă în mai nu-i mălai!